Pr Marian Marcus - Iisuse, care-mi porti povara
Friday, November 26, 2010
Sunday, October 17, 2010
Ai promis de nenumarate ori ca de fiecare data cand fie sufletul, fie trupul, te va durea, iti vei indrepta privirea catre Domnul si vei cere ajutor de la El. Insa de fiecare data tu incalci promisiunea aceasta, suflete iubit,
te indreptti catre oameni si ei, in loc de mangaiere, iti dau mai multe rani, in loc de un cuvant cald, arunca peste tine o ploaie de reprosuri, in loc de o privire blanda, te sageteaza cu ura lor. Nu ti-a ajuns suferinta de pana acum? Atata sange a curs din tine... inca simti ca mai ai putere sa mai induri si alte rani?
Poti sa-i iubesti pe toti oamenii cu aceeasi dragoste - si chiar trebuie sa-i iubesti - dar nu astepta niciodata nimic de la ei, fiindca in clipele tale cele mai grele vei fi mereu singur. Multi vor fi alaturi de tine la cele mai mari bucurii ale vietii tale si la cele mai impresionante succese, dar aproape nimeni nu va fi langa tine atunci cand vei suferi.
te indreptti catre oameni si ei, in loc de mangaiere, iti dau mai multe rani, in loc de un cuvant cald, arunca peste tine o ploaie de reprosuri, in loc de o privire blanda, te sageteaza cu ura lor. Nu ti-a ajuns suferinta de pana acum? Atata sange a curs din tine... inca simti ca mai ai putere sa mai induri si alte rani?
Poti sa-i iubesti pe toti oamenii cu aceeasi dragoste - si chiar trebuie sa-i iubesti - dar nu astepta niciodata nimic de la ei, fiindca in clipele tale cele mai grele vei fi mereu singur. Multi vor fi alaturi de tine la cele mai mari bucurii ale vietii tale si la cele mai impresionante succese, dar aproape nimeni nu va fi langa tine atunci cand vei suferi.
Thursday, October 7, 2010
Scris de mine
Daca nu avem credinta nu avem nimic. Noi aici pe pamant in fiecare zi trebuie sa punem samanta credintei, adica sa fim placuti lui Dumnezeu si cu cat facem bine, cu atat samanta da rod. Si lumina Lui este cu noi; credinta ne face sa vedem aceasta lumina care daca ramanem cu El, toata viata ne va lumina. Si Fiul Sau dand viata Sa, din iubire pentru noi toate a rabdat si ne-a scos pe noi din intuneric si ne-a aratat lumina cea adevarata pe care, daca o urmam nu ne vom “impiedica,, in viata noastra. Si a lasat sangele cel Sfant al Lui ca sa ne intaresca si El sa fie mereu in noi. El crucea nostra o ia impreuna cu noi in fiecare zi si nu ne lasa. Poti cunoaste pe Dumnezeu numai prin Sfintele Taine si tot prin ele primim Duhul Sfant, mai ales la Sfantul Botez, cand primim haina lui Hristos, haina alba si Duhului Sfant se asaza intr-u noi si ne calauzeste pe tot drumul vieti. Dumnezeu fiindca ne iubeste prea mult ne-a lasat libertatea sa alegem… Dar omul cum alege pacatul in viata sa mudareste mai mult sau mai putin haina pe care a primit-o la Botez. Biserica este casa lui Dumnezeu si arca de salvare a oamenilor. Prin preot ne vorbeste chiar El si cu ajutorul Duhului Sfant incelegem si indeplinim cuvantul Lui. Cand va veni Iisus la judecata sa fim treji ca sa ne bucuram acolo unde nu este durere si vom sta la pieptul Lui plin de iubire in imparatia Lui.
Din suflet
Pentru mine Dumnezeu este totul. Chiar ma gandesc in fiecare seara oare ce as fi fara El?. Cand sunt trista, vorbesc cu El ca mereu imi da putere si incep sa zambesc fara nici un motiv anume. Dumnezeu ne-a dat viata ca pe un dar. Ca noi sa ne apropiem mai mult de El ,nu sa ne indepartam. Ne plangem toti ca nu avem un prieten adevarat, dar nu-L cautam pe El .Biserica este casa Domnului,prin preot ne vorbeste chiar El. Sta si azi langa noi, dar noi suntem orbi si nu-L vedem. Iisus a facut totul pentru noi si noi nu suntem in stare nici macar sa fim buni. Am sa adaug niste cuvinte care nu sunt ale mele, dar imi plac foarte tare Pentru ce ne pornim in jos, de vreme ce El ne trage sus la Sine? Pana cand suntem sarmani, pana cand saraci? Cerul ne sta inainte si noi ne invartim pe pamant? Imparatia cerurilor ne e pusa in fata si noi alegem saracia de aici?Sf Ioan gura de aur. Acesta este adevarul. Nu cautam comoara cea vesnica care este chiar Dumnezeu Cautam numai aici pe pamant comori si mai devreme sau mai tarziu ramanem dezeamagiti.
Suferim din cauza noastra, noi suntem vinovati de suferinta ca nu-L cautam pe Dumnezeu
Nu stiu ce va fi dar eu de Domnul nu ma las!
Ca sa nu plangi vesnic,greu si dureros. Inima ti-o leaga numai de Hristos
Daca nu avem credinta nu avem nimic. Noi aici pe pamant in fiecare zi trebuie sa punem samanta credintei, adica sa fim placuti lui Dumnezeu si cu cat facem bine, cu atat samanta da rod. Si lumina Lui este cu noi; credinta ne face sa vedem aceasta lumina care daca ramanem cu El, toata viata ne va lumina. Si Fiul Sau dand viata Sa, din iubire pentru noi toate a rabdat si ne-a scos pe noi din intuneric si ne-a aratat lumina cea adevarata pe care, daca o urmam nu ne vom “impiedica,, in viata noastra. Si a lasat sangele cel Sfant al Lui ca sa ne intaresca si El sa fie mereu in noi. El crucea nostra o ia impreuna cu noi in fiecare zi si nu ne lasa. Poti cunoaste pe Dumnezeu numai prin Sfintele Taine si tot prin ele primim Duhul Sfant, mai ales la Sfantul Botez, cand primim haina lui Hristos, haina alba si Duhului Sfant se asaza intr-u noi si ne calauzeste pe tot drumul vieti. Dumnezeu fiindca ne iubeste prea mult ne-a lasat libertatea sa alegem… Dar omul cum alege pacatul in viata sa mudareste mai mult sau mai putin haina pe care a primit-o la Botez. Biserica este casa lui Dumnezeu si arca de salvare a oamenilor. Prin preot ne vorbeste chiar El si cu ajutorul Duhului Sfant incelegem si indeplinim cuvantul Lui. Cand va veni Iisus la judecata sa fim treji ca sa ne bucuram acolo unde nu este durere si vom sta la pieptul Lui plin de iubire in imparatia Lui.
Din suflet
Pentru mine Dumnezeu este totul. Chiar ma gandesc in fiecare seara oare ce as fi fara El?. Cand sunt trista, vorbesc cu El ca mereu imi da putere si incep sa zambesc fara nici un motiv anume. Dumnezeu ne-a dat viata ca pe un dar. Ca noi sa ne apropiem mai mult de El ,nu sa ne indepartam. Ne plangem toti ca nu avem un prieten adevarat, dar nu-L cautam pe El .Biserica este casa Domnului,prin preot ne vorbeste chiar El. Sta si azi langa noi, dar noi suntem orbi si nu-L vedem. Iisus a facut totul pentru noi si noi nu suntem in stare nici macar sa fim buni. Am sa adaug niste cuvinte care nu sunt ale mele, dar imi plac foarte tare Pentru ce ne pornim in jos, de vreme ce El ne trage sus la Sine? Pana cand suntem sarmani, pana cand saraci? Cerul ne sta inainte si noi ne invartim pe pamant? Imparatia cerurilor ne e pusa in fata si noi alegem saracia de aici?Sf Ioan gura de aur. Acesta este adevarul. Nu cautam comoara cea vesnica care este chiar Dumnezeu Cautam numai aici pe pamant comori si mai devreme sau mai tarziu ramanem dezeamagiti.
Suferim din cauza noastra, noi suntem vinovati de suferinta ca nu-L cautam pe Dumnezeu
Nu stiu ce va fi dar eu de Domnul nu ma las!
Ca sa nu plangi vesnic,greu si dureros. Inima ti-o leaga numai de Hristos
In biblie scrie ca nici Fiul omului nu stie ziua aceia,ci doar Tatal. Daca am sti ziua zudecati ne-am indrepta toti... pararea mea si vad ca nu este numai a mea...:)
Anul 2012 va fi sfarsitul lumii
Pentru omul din zilele noastre nu mai conteaza ce spune Biserica, pentru ca ia de bun ceea ce spune cel despartit de ea. Desi Biserica afirma ca "de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal“ (Mt. 24, 36), sunt din ce in ce mai multe persoane care spun ca 21 decembrie 2012 este data precisa in care va avea loc sfarsitul lumii. Care este argumentul pentru aceasta data? Vechiul calendar mayas. Potrivit acestui calendar, solstitiul de iarna al anului 2012 va marca sfarsitul unei ere de 5.126 de ani.Pentru ca moartea nu este o abstractie ci o realitate si pentru ca anul 2012 ar aduce si moartea noastra, subiectul acesta are priza la public. Asa se face ca avem parte de filme cu acest titlu, de carti, de tot ce poate aduce bani.De ce nu trebuie sa credem ca anul 2012 va fi sfarsitul lumii? Pentru ca Hristos este absent din tot discursul despre sfarsitul lumii din 2012. E un sfarsit de lume fara implicarea lui Dumnezeu. Se pierde din vedere ca sfarsitul lumii va fi potrivit Scripturii la A doua venire a lui Hristos, urmata de invierea mortior si judecata universala. Mantuitorul spune: "Drept aceea, privegheati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului“ (Mt. 25, 13), iar de aici reiese ca sfarsitul chipului acestei lumi poate fi si astazi. Asa ca orice crestin nu trebuie sa fie preocupat de "cand” (caci sfarsitul va veni pe neasteptate) ci de "cum” asteptam A doua venire a lui Hristos.Ceea ce nu intelege omul este ca sfarsitul lumii nu este dictat de el. Dumnezeu ii va pune capat lumii cand vrea, nu cand ii indicam noi sa faca acest lucru.Menirea omului nu este de a calcula timpul celei de A doua veniri a lui Hristos, de a face diferite scenarii pe aceasta tema, ci de a fi permanent pregatit pentru sfarsit. Desigur, ii este mai usor omului de astazi sa cunoasca data precisa a sfarsitului, ca pana atunci sa traiasca dupa cum doreste. E mult mai comod asa, spre deosebire de modul de vietuire pe care il cere Biserica - a fi permanent pregatiti de sfarsit.
Adrian Cocosila
Anul 2012 va fi sfarsitul lumii
Pentru omul din zilele noastre nu mai conteaza ce spune Biserica, pentru ca ia de bun ceea ce spune cel despartit de ea. Desi Biserica afirma ca "de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie, nici ingerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatal“ (Mt. 24, 36), sunt din ce in ce mai multe persoane care spun ca 21 decembrie 2012 este data precisa in care va avea loc sfarsitul lumii. Care este argumentul pentru aceasta data? Vechiul calendar mayas. Potrivit acestui calendar, solstitiul de iarna al anului 2012 va marca sfarsitul unei ere de 5.126 de ani.Pentru ca moartea nu este o abstractie ci o realitate si pentru ca anul 2012 ar aduce si moartea noastra, subiectul acesta are priza la public. Asa se face ca avem parte de filme cu acest titlu, de carti, de tot ce poate aduce bani.De ce nu trebuie sa credem ca anul 2012 va fi sfarsitul lumii? Pentru ca Hristos este absent din tot discursul despre sfarsitul lumii din 2012. E un sfarsit de lume fara implicarea lui Dumnezeu. Se pierde din vedere ca sfarsitul lumii va fi potrivit Scripturii la A doua venire a lui Hristos, urmata de invierea mortior si judecata universala. Mantuitorul spune: "Drept aceea, privegheati, ca nu stiti ziua, nici ceasul cand vine Fiul Omului“ (Mt. 25, 13), iar de aici reiese ca sfarsitul chipului acestei lumi poate fi si astazi. Asa ca orice crestin nu trebuie sa fie preocupat de "cand” (caci sfarsitul va veni pe neasteptate) ci de "cum” asteptam A doua venire a lui Hristos.Ceea ce nu intelege omul este ca sfarsitul lumii nu este dictat de el. Dumnezeu ii va pune capat lumii cand vrea, nu cand ii indicam noi sa faca acest lucru.Menirea omului nu este de a calcula timpul celei de A doua veniri a lui Hristos, de a face diferite scenarii pe aceasta tema, ci de a fi permanent pregatit pentru sfarsit. Desigur, ii este mai usor omului de astazi sa cunoasca data precisa a sfarsitului, ca pana atunci sa traiasca dupa cum doreste. E mult mai comod asa, spre deosebire de modul de vietuire pe care il cere Biserica - a fi permanent pregatiti de sfarsit.
Adrian Cocosila
Thursday, September 2, 2010
Privegheati si va rugati ca nu stiti ziua vand vine Fiul Omului
Acolo unde este El totul este pur, totul este viata si fata Lui este dragoste. In general, in durere si in suferinta facem cunostinta cu acest Prieten unic. O data ce L-am cunoscut si L-am simtit aproape, ii ramanem credinciosi, pentru ca nu ne mai putem lipsi de El. Ne obisnuim astfel sa traim viata Lui, si viata fara El este suferinta
Pilda celor zece fecioare
Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieşit în întâmpinarea mirelui.Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înţelepte. Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn. Iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor.
Dar mirele întârziind, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Ieşiţi întru întâmpinarea lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi au împodobit candelele lor. Si cele fără minte au zis
către cele înţelepte: Daţi- ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi. Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi
cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a închis. Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne,deschide-ne nouă.
Iar el, răspunzând, a zis: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.
- Pilda talanţilor -
Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer de unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mînânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.
<strong>El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu
Despre grijile vietii
Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult! Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
„Şi coborând împreună cu ei, Iisus a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: «Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor».“ (Luca 6, 17-23)
Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş.Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş.
Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig.
Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa
Fiii oamenilor, pana cand grei la inima ? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna ?Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau.
Domnul slavei
Asa graieste Domnul slavei prin glasul Sfintei Liturghii, desi m-am inaltat la Ceruri Eu nu va las orfani, copii! In fiecare Liturghie Eu ma cobor din nou la voi, din nou este coasta mea strapunsa si-Mi curge sangele siroi! Ma rastignesc din nou pe cruce in umbra Sfantului altar. Primiti-Mi sangele si trupul sa nu vin iarasi in zadar! Eu sunt aici intotdeauna in sfant altar, spre rasarit bisericile sfinte sunt goale crestinii Mei, s-au ratacit! Veniti copii, veniti la Mine ca vreau in voi sa locuiesc, sa va impact din nou cu Tatal si de pacat, sa va feresc! Si din potirul cinei Mele Eu vreau cu totii sa gustati veniti, crestinii Mei, la Mine si pacea Mea sa o aflati! In fiecare particica pe care-n taina o primiti Eu sunt intreg si astept spre Mine sa veniti.
A batut la usa ta cineva
A batut la usa ta cineva si n-a deschis nimenea. In tacerea negrei nopti sta un Om si plange. Fata Lui e numai rani, pieptu-i numai sange. Cine esti, Strain pribeag, cine esti? De-al cui dor Tu pribegesti? Pentru cine ai rabdat bice fara numar? Ce povara Ti-a lasat rana de pe umar? Eu sunt omul ce slujesc tuturor, un om al durerilor. Nimeni plata nu Mi-a dat, numai spini si ura, numai rani si lovituri pieptul Mi-l umplura. Eu sunt painea ce s-a frant lumii-ntregi, Eu sunt vinul Noii Legi. N-am venit sa plang in drum rani usturatoare, plang pe cei ce-si pierd acum ultima chemare. A batut la usa ta cineva o, deschide, nu mai sta! nu-L lasa sa plece trist. Poate niciodata mana Lui la usa ta nu are sa mai bata.
Pentru ce ne pornim in jos, de vreme ce El ne trage sus la Sine? Pana cand suntem sarmani, pana cand saraci? Cerul ne sta inainte si noi ne invartim pe pamant? Imparatia cerurilor ne e pusa in fata si noi alegem saracia de aici?
Sf Ioan gura de aur
Fiii oamenilor, pana cand grei la inima ? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna ?Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau. >
Nu sunt cumplite viforele pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui pace si lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia! F ADEVARAT
Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieşit în întâmpinarea mirelui.Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înţelepte. Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn. Iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor.
Dar mirele întârziind, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Ieşiţi întru întâmpinarea lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi au împodobit candelele lor. Si cele fără minte au zis
către cele înţelepte: Daţi- ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi. Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi
cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a închis. Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne,deschide-ne nouă.
Iar el, răspunzând, a zis: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului.
- Pilda talanţilor -
Şi mai este ca un om care, plecând departe, şi-a chemat slugile şi le-a dat pe mână avuţia sa. Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi, altuia unul, fiecăruia după puterea lui şi a plecat. Îndată, mergând, cel ce luase cinci talanţi a lucrat cu ei şi a câştigat alţi cinci talanţi. De asemenea şi cel cu doi a câştigat alţi doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns argintul stăpânului său. După multă vreme a venit şi stăpânul acelor slugi şi a făcut socoteala cu ele. Şi apropiindu-se cel care luase cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi, zicând: Doamne, cinci talanţi mi-ai dat, iată alţi cinci talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se şi cel cu doi talanţi, a zis: Doamne, doi talanţi mi-ai dat, iată alţi doi talanţi am câştigat cu ei. Zis-a lui stăpânul: Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău. Apropiindu-se apoi şi cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău. Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer de unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat? Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. Căci tot celui ce are i se va da şi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are şi ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.
Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga. Atunci va zice împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei? Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat? Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintre-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. Atunci va zice şi celor de-a stânga: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi îngerilor lui. Căci flămând am fost şi nu Mi-aţi dat să mînânc; însetat am fost şi nu Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi nu M-aţi primit; gol şi nu M-aţi îmbrăcat; bolnav şi în temniţă, şi nu M-aţi cercetat. Atunci vor răspunde şi ei, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? El însă le va răspunde zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu aţi făcut unuia dintre aceşti prea mici, nici Mie nu Mi-aţi făcut. Şi vor merge aceştia la osândă veşnică, iar drepţii la viaţă veşnică.
<strong>El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu
Despre grijile vietii
Luminătorul trupului este ochiul; de va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat. Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult! Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona. De aceea zic vouă: Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea? Priviţi la păsările cerului, că nu seamănă, nici nu seceră, nici nu adună în jitniţe, şi Tatăl vostru Cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai presus decât ele? Şi cine dintre voi, îngrijindu-se poate să adauge staturii sale un cot? Iar de îmbrăcăminte de ce vă îngrijiţi? Luaţi seama la crinii câmpului cum cresc: nu se ostenesc, nici nu torc. Şi vă spun vouă că nici Solomon, în toată mărirea lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceştia. Iar dacă iarba câmpului, care astăzi este şi mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu astfel o îmbracă, oare nu cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? Deci, nu duceţi grijă, spunând: Ce vom mânca, ori ce vom bea, ori cu ce ne vom îmbrăca? Că după toate acestea se străduiesc neamurile; ştie doar Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de ele. Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă.
„Şi coborând împreună cu ei, Iisus a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: «Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor».“ (Luca 6, 17-23)
Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş.Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş.
Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig.
Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa
Fiii oamenilor, pana cand grei la inima ? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna ?Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau.
Domnul slavei
Asa graieste Domnul slavei prin glasul Sfintei Liturghii, desi m-am inaltat la Ceruri Eu nu va las orfani, copii! In fiecare Liturghie Eu ma cobor din nou la voi, din nou este coasta mea strapunsa si-Mi curge sangele siroi! Ma rastignesc din nou pe cruce in umbra Sfantului altar. Primiti-Mi sangele si trupul sa nu vin iarasi in zadar! Eu sunt aici intotdeauna in sfant altar, spre rasarit bisericile sfinte sunt goale crestinii Mei, s-au ratacit! Veniti copii, veniti la Mine ca vreau in voi sa locuiesc, sa va impact din nou cu Tatal si de pacat, sa va feresc! Si din potirul cinei Mele Eu vreau cu totii sa gustati veniti, crestinii Mei, la Mine si pacea Mea sa o aflati! In fiecare particica pe care-n taina o primiti Eu sunt intreg si astept spre Mine sa veniti.
A batut la usa ta cineva
A batut la usa ta cineva si n-a deschis nimenea. In tacerea negrei nopti sta un Om si plange. Fata Lui e numai rani, pieptu-i numai sange. Cine esti, Strain pribeag, cine esti? De-al cui dor Tu pribegesti? Pentru cine ai rabdat bice fara numar? Ce povara Ti-a lasat rana de pe umar? Eu sunt omul ce slujesc tuturor, un om al durerilor. Nimeni plata nu Mi-a dat, numai spini si ura, numai rani si lovituri pieptul Mi-l umplura. Eu sunt painea ce s-a frant lumii-ntregi, Eu sunt vinul Noii Legi. N-am venit sa plang in drum rani usturatoare, plang pe cei ce-si pierd acum ultima chemare. A batut la usa ta cineva o, deschide, nu mai sta! nu-L lasa sa plece trist. Poate niciodata mana Lui la usa ta nu are sa mai bata.
Pentru ce ne pornim in jos, de vreme ce El ne trage sus la Sine? Pana cand suntem sarmani, pana cand saraci? Cerul ne sta inainte si noi ne invartim pe pamant? Imparatia cerurilor ne e pusa in fata si noi alegem saracia de aici?
Sf Ioan gura de aur
Fiii oamenilor, pana cand grei la inima ? Pentru ce iubiti desertaciunea si cautati minciuna ?Sa stiti ca minunat a facut Domnul pe cel cuvios al Sau. >
Nu sunt cumplite viforele pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui pace si lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia! F ADEVARAT
Wednesday, May 19, 2010
Thursday, February 18, 2010
Apostolul zilei: Suferinţa, îngăduită spre binele nostru
„Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos. De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare. M-am făcut ca unul fără minte, lăudându-mă. Voi m-aţi silit! Căci se cuvenea să vorbiţi voi de bine despre mine, pentru că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai de frunte dintre apostoli, deşi nu sunt nimic. Dovezile mele de apostol s-au arătat la voi în toată răbdarea, prin semne, prin minuni şi prin puteri.“ (II Corinteni 12, 7-12)
***
„Ghimpele“ de care vorbeşte apostolul nu este altceva decât o neputinţă a trupului care l-a urmărit toată viaţa. Boala este o realitate prezentă în viaţa cotidiană, fiecare om reacţionând diferit în faţa ei: unii încearcă să o ignore, alţii intră în panică, dar poate nimeni nu s-a gândit să se laude cu suferinţa lui. Sfântului Pavel, când s-a rugat Domnului să îl elibereze de neputinţă, i s-a răspuns că puterea lui Dumnezeu „se desăvârşeşte în slăbiciune“. De cele mai multe ori, boala te învaţă să cobori cu picioarele pe pământ, să îţi cunoşti locul atât în lume, cât şi în faţa lui Dumnezeu, să înveţi că nu toate depind de tine, ci tu depinzi de alţii, iar prin puterile tale nu poţi realiza mare lucru. De aceea am zice că boala este o şcoală, cam severă, dar de multe ori singura salvatoare. Zic aceasta pentru că mulţi oameni pe patul de suferinţă au devenit din atei, credincioşi, iar cei puţin credincioşi, când s-au văzut neputincioşi, au cerut ajutor de la Dumnezeu. Dacă, câteodată, nu înţelegem suferinţa, să avem credinţă, asemeni apostolului, că Dumnezeu, Care a îngăduit această neputinţă, ne vrea binele, iar gândul că Dumnezeu Cel Bun doreşte doar binele nostru ne poate face înţelepţi, răbdători şi smeriţi în neputinţe.
„Şi pentru ca să nu mă trufesc cu măreţia descoperirilor, datu-mi-s-a mie un ghimpe în trup, un înger al satanei, să mă bată peste obraz, ca să nu mă trufesc. Pentru aceasta de trei ori am rugat pe Domnul ca să-l îndepărteze de la mine; şi mi-a zis: Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune. Deci, foarte bucuros, mă voi lăuda mai ales întru slăbiciunile mele, ca să locuiască în mine puterea lui Hristos. De aceea mă bucur în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strâmtorări pentru Hristos, căci, când sunt slab, atunci sunt tare. M-am făcut ca unul fără minte, lăudându-mă. Voi m-aţi silit! Căci se cuvenea să vorbiţi voi de bine despre mine, pentru că nu sunt cu nimic mai prejos decât cei mai de frunte dintre apostoli, deşi nu sunt nimic. Dovezile mele de apostol s-au arătat la voi în toată răbdarea, prin semne, prin minuni şi prin puteri.“ (II Corinteni 12, 7-12)
***
„Ghimpele“ de care vorbeşte apostolul nu este altceva decât o neputinţă a trupului care l-a urmărit toată viaţa. Boala este o realitate prezentă în viaţa cotidiană, fiecare om reacţionând diferit în faţa ei: unii încearcă să o ignore, alţii intră în panică, dar poate nimeni nu s-a gândit să se laude cu suferinţa lui. Sfântului Pavel, când s-a rugat Domnului să îl elibereze de neputinţă, i s-a răspuns că puterea lui Dumnezeu „se desăvârşeşte în slăbiciune“. De cele mai multe ori, boala te învaţă să cobori cu picioarele pe pământ, să îţi cunoşti locul atât în lume, cât şi în faţa lui Dumnezeu, să înveţi că nu toate depind de tine, ci tu depinzi de alţii, iar prin puterile tale nu poţi realiza mare lucru. De aceea am zice că boala este o şcoală, cam severă, dar de multe ori singura salvatoare. Zic aceasta pentru că mulţi oameni pe patul de suferinţă au devenit din atei, credincioşi, iar cei puţin credincioşi, când s-au văzut neputincioşi, au cerut ajutor de la Dumnezeu. Dacă, câteodată, nu înţelegem suferinţa, să avem credinţă, asemeni apostolului, că Dumnezeu, Care a îngăduit această neputinţă, ne vrea binele, iar gândul că Dumnezeu Cel Bun doreşte doar binele nostru ne poate face înţelepţi, răbdători şi smeriţi în neputinţe.
Sunday, February 7, 2010
Sfantul Isaac Sirul – Cuvinte despre sfintele nevointe in Filocalia
Lasa-te rastignit si nu rastigni.
Lasa-te nedreptatit si nu nedreptati.
Lasa-te barfit si nu barfi.
Fii bland si nu zelos si rau.
Veseleste-te cu cei ce se veselesc si plangi cu cei ce plang. Caci acesta este semnul curatei.
Fii bolnav cu cei bolnavi.
Plangi cu cei pacatosi.
Bucura-te cu cei ce se pocaiesc.
Fii prieten cu toti oamenii, dar si singur in cugetul tau.
Fii partas la patimirea tuturor, dar cu trupul tau fii departe de toate.
Nu mustra pe cineva si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor.
Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l. Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi certarea si rusinea in locul lui, rabda-l macar si nu-l rusina…
De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba.
Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar cu trupul tau.
Si de nu poti lucra cu trupul tau, intristeaza-te macar in cugetul tau.
Si de nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi.
De nu esti curat in inima ta, fii curat macar in trupul tau.
De nu plangi in inima ta, imbraca-ti cu jale macar fata ta.
De nu poti milui, vorbeste macar ca un pacatos.
De nu esti facator de pace, fii macar neiubitor de tulburare.
De nu te poti stradui, fa-te macar in cuget netrandav.
De nu esti biruitor (asupra pacatelor), macar sa nu te mandresti fata de cei vinovati.
De nu izbutesti sa inchizi gura celui ce barfeste pe sotul tau, pazeste-te macar sa nu te faci partas in aceasta cu el.
De iubesti blandetea, ramai in pace. Si de te vei invrednici de pace, te vei bucura in toata vremea.
Cauta intelepciunea si nu aurul.
Imbraca-te in smerenie si nu in matase..
Cauta sa dobandesti pacea si nu imparatia…
Iata, frate, indemnul meu: mila sa-ti sporeasca in suflet pana cand vei simti in inima ta aceeasi mila pe care Dumnezeu o are fata de tine.
Lasa-te rastignit si nu rastigni.
Lasa-te nedreptatit si nu nedreptati.
Lasa-te barfit si nu barfi.
Fii bland si nu zelos si rau.
Veseleste-te cu cei ce se veselesc si plangi cu cei ce plang. Caci acesta este semnul curatei.
Fii bolnav cu cei bolnavi.
Plangi cu cei pacatosi.
Bucura-te cu cei ce se pocaiesc.
Fii prieten cu toti oamenii, dar si singur in cugetul tau.
Fii partas la patimirea tuturor, dar cu trupul tau fii departe de toate.
Nu mustra pe cineva si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor.
Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l. Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi certarea si rusinea in locul lui, rabda-l macar si nu-l rusina…
De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba.
Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar cu trupul tau.
Si de nu poti lucra cu trupul tau, intristeaza-te macar in cugetul tau.
Si de nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi.
De nu esti curat in inima ta, fii curat macar in trupul tau.
De nu plangi in inima ta, imbraca-ti cu jale macar fata ta.
De nu poti milui, vorbeste macar ca un pacatos.
De nu esti facator de pace, fii macar neiubitor de tulburare.
De nu te poti stradui, fa-te macar in cuget netrandav.
De nu esti biruitor (asupra pacatelor), macar sa nu te mandresti fata de cei vinovati.
De nu izbutesti sa inchizi gura celui ce barfeste pe sotul tau, pazeste-te macar sa nu te faci partas in aceasta cu el.
De iubesti blandetea, ramai in pace. Si de te vei invrednici de pace, te vei bucura in toata vremea.
Cauta intelepciunea si nu aurul.
Imbraca-te in smerenie si nu in matase..
Cauta sa dobandesti pacea si nu imparatia…
Iata, frate, indemnul meu: mila sa-ti sporeasca in suflet pana cand vei simti in inima ta aceeasi mila pe care Dumnezeu o are fata de tine.
Saturday, January 23, 2010
CRUCI, ICOANE, TROITE
Casa crestinului fara cel mai important simbol al sau – Sfanta Cruce poate avea multe lipsuri si poate fi privata de prezenta Harului Duhului Sfant. De aceea se recomanda ca fiecare casa si chiar fiecare camera sa aiba pe perete o sfanta cruce si o icoana. Sfantul care este pictat pe acea icoana este prezent in icoana dupa ce s-a sfintit, prin Duhul Sfant. Deci Duhul Sfant este prezent in casa si o protejeaza. Cei care nu au icoane in casa nu au o asemenea prezenta. Chiar si o iconita purtata la tine sau o cruciulita sfintita te ajuta in multe imprejurari ale vietii. O casa ce avea multe icoane in ea a fost salvata de la un incendiu, pentru ca prezenta sfintilor din icoane nu a ingaduit acest lucru si a protejat casa. Unii vor spune ca nu conteaza mult aceste lucruri la intarirea credintei sau la mantuire. Dar sa nu uitam ca de la lucrurile mici pornesc cele mari.
Casa crestinului fara cel mai important simbol al sau – Sfanta Cruce poate avea multe lipsuri si poate fi privata de prezenta Harului Duhului Sfant. De aceea se recomanda ca fiecare casa si chiar fiecare camera sa aiba pe perete o sfanta cruce si o icoana. Sfantul care este pictat pe acea icoana este prezent in icoana dupa ce s-a sfintit, prin Duhul Sfant. Deci Duhul Sfant este prezent in casa si o protejeaza. Cei care nu au icoane in casa nu au o asemenea prezenta. Chiar si o iconita purtata la tine sau o cruciulita sfintita te ajuta in multe imprejurari ale vietii. O casa ce avea multe icoane in ea a fost salvata de la un incendiu, pentru ca prezenta sfintilor din icoane nu a ingaduit acest lucru si a protejat casa. Unii vor spune ca nu conteaza mult aceste lucruri la intarirea credintei sau la mantuire. Dar sa nu uitam ca de la lucrurile mici pornesc cele mari.
Subscribe to:
Posts (Atom)
